Germania recunoaște drept genocid crimele împotriva etniilor Herero și Nama

Germania a recunoscut atrocitățile petrecute în epoca colonială împotriva etniilor Herero și Nama din Namibia drept genocid și a acceptat să plătească 1,1 miliarde de euro pentru viitoare proiecte de dezvoltare, relatează Politico.

Între 1904 și 1908, trupele coloniale germane au ucis, torturat și strămutat zeci de mii etnici Herero și Nama, după ce triburile s-au răsculat împotriva dominației coloniale. Istoricii au descris masacrele ca fiind primul genocid al secolului al XX-lea, iar Germania și Namibia au purtat o serie de negocieri încă din 2015 cu privire la un acord prin care Germania să își recunoască greșeala și să ofere sprijin financiar.

„Ne vom referi de acum oficial la aceste evenimente drept ceea ce sunt din perspectiva de astăzi: un genocid”, a declarat vineri ministrul german de externe, Heiko Maas. „Având în vedere responsabilitatea istorică și morală a Germaniei, vom cere iertare Namibiei și descendenților victimelor”, a continuat oficialul.

De asemenea, Maas a adăugat că, într-un „gest de recunoaștere a imensei suferințe provocate victimelor”, guvernul german a fost de acord să finanțeze proiecte legate de reconstrucție și dezvoltare în valoare de 1,1 miliarde de euro. Suma va fi, conform mai multor rapoarte, plătită pe o perioadă de 30 de ani.

Declarația evită în special termenul „despăgubiri”, iar Maas a subliniat că finanțarea nu constituie baze legale pentru solicitări de despăgubiri.

Parlamentele ambelor țări trebuie să ratifice acordul încheiat. Mass-media germană a raportat că este de așteptat ca Parlamentul federal german să îl ratifice înainte de alegerile generale din septembrie, iar președintele german, Frank-Walter Steinmeier, va cere oficial iertare într-o ceremonie în Parlamentul din Namibia. 

Subiectul controversat al despăgubirilor a fost în centrul negocierilor. Namibia a respins anul trecut o ofertă de despăgubire. Germania a încercat să evite termeni precum „despăgubiri”, deoarece cuvântul nu a fost folosit nici în timpul negocierilor cu Israel după Holocaust și din cauza îngrijorării că un astfel de limbaj ar deschide ușa solicitărilor de despăgubiri din alte țări.

Autor: Eduard Bercuș / Sursa foto: Twitter