Fișă de Țară – Ungaria

By , in Fișe de țară on . Tagged width: ,

Istoric: Ungaria s-a format ca regat creştin în anul 1000. În perioada Evului Mediu a fost parte a Imperiului Habsburgic şi ulterior a imperiului dualist Austro-Ungar. Ungaria a devenit republică independentă la 16 noiembrie 1918, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. A semnat Tratatul de Pace de la Versailles, care a consfințit destrămarea Imperiului Austro-Ungar la 4 iunie 1920. În 1947 s-a instalat regimul comunist, care a fost la putere până în 1989. În 1990, în Ungaria s-au organizat primele alegeri libere şi a început să dezvolte o economie de piaţă. A devenit membră a NATO în 1999 şi a UE în 2004. Stat membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007.

Date generale: Conform Eurostat, Ungaria are o populație de 9,778,371 de locuitori (2018), reprezentând 1,94% din populația UE (508,450,856). Capitala Ungariei este Budapesta, limba oficială este maghiara.

Economie: Ungaria are ca monedă națională forintul maghiar (HUF), însă se fac pregătiri pentru adoptarea monedei euro.

În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Ungariei erau: industria (27,0%); comerțul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (18,9%) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (17,8%).

Un procent ridicat din exporturile Ungariei (81%) se efectuează în UE (Germania 28%, România, Slovacia, Austria și Italia câte 5%). În afara UE, 3% din exporturi se realizează către Statele Unite și 2% către Turcia.

Importurile Ungariei provin în proporție de 78% din celelalte state membre ale UE (Germania 26%, Austria 6%, Polonia și Slovacia câte 5%). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China (6%) și din Rusia (3%).

În 2017, cheltuielile UE în Ungaria au fost de 4,049 miliarde EUR, iar contribuția Ungariei la bugetul UE a fost de 0,821 miliarde EUR (0,69 % din venitul național brut-VNB).

Sumele cu care contribuie Ungaria la bugetul UE sunt direcționate către finanțarea de programe și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri, granturi pentru cercetători, protecția mediului etc.).

Context politic: Ungaria este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care are putere executivă și un șef de stat, (președintele), ale cărui puteri sunt în principal de reprezentare. Viktor Orbán este actual prim-ministru, ocupând funcția din anul 2010, fiind reconfirmat la 10 mai 2014, după alegerile parlamentare din 6 aprilie 2014). Preşedinte Ungariei este János Áder (reales în funcție în data de 13 martie 2017).

Ungaria este împărțită în 19 județe și 23 de orașe cu autoritate la nivel de județ.

Ungaria și Uniunea Europeană: Parlamentul European are 21 de membri din Ungaria, cei mai mulți fiind afiliați Partidului Popular European. Președinția Consiliului UE a fost deținută de Ungaria în perioada ianuarie – iunie 2011(semestrul I).

În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Ungaria este Tibor Navracsics. El are ca portofoliu educația, cultura, tineretul și sportul.

La nivelul Comitetul European al Regiunilor și al Comitetului Economic și Social European, Ungaria are 12 reprezentanți.

Comunicarea dintre Ungaria și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Ungariei – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.

La alegerile europarlamentare din anul 2014, prezența la vot la nivel național în Ungaria a fost de 28,97%, considerabil mai mică decât la nivelul Uniunii Europene, unde procentul atins a fost de 42,62%.

Coaliția de centru-dreapta Alianța Civică, formată din Uniunea Tinerilor Democraţi (FIDESZ) şi Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP) a câștigat alegerile parlamentare desfăşurate la 6 aprilie 2014, cu 66,83% din totalul voturilor exprimate.

Ungaria este una dintre țările care nu va suferi modificări ale numărului de reprezentanți, ca urmare a redistribuirii mandatelor post-Brexit.

Autor: Alexandra Eremia

Articolul face parte dintr-o serie de scurte profiluri dedicate statelor membre UE-27, ca proces de anticipare a alegerilor pentru Parlamentul European din mai.