Ce înseamnă Președinția Consiliului UE?

Consiliul Uniunii Europene este una dintre instituțiile de la Bruxelles ale Uniunii, acesta negociază acte legislative alături de Parlamentul European și adoptă decizii în domeniile de politică în care are competență exclusivă sau competență partajată cu Statele Membe.

Sursa foto: romania2019.eu

Totodată, acesta are și rolul de a reprezenta guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, de a adopta legislația și de a coordona politicile UE, iar printre atribuțiile sale pot fi enumerate următoarele:

  • Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul European;
  • Încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale;
  • Elaborează politica externă și de securitate a UE .

În ceea ce privește componența Consiliului Uniunii Europene, merită menționat că nu există membri permanenți, iar la reuniunile acestuia participă miniștri de resort din fiecare stat membru, în funcție de domeniul de politică supus discuțiilor, deoarece la nivelul acestuia au loc 10 formațiuni diferite:

  • Agricultură și pescuit
  • Competitivitate
  • Afaceri economice și financiare
  • Mediu
  • Ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate
  • Educație, tineret, cultură, sport
  • Afaceri externe
  • Afaceri generale
  • Justiție și Afaceri interne
  • Transporturi, telecomunicații și energie

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene

În ceea ce privește Președinția la Consiliul Uniunii Europene, aceasta se desfășoară pe o perioadă de șase luni, de fiecare Stat Membru prin rotație, urmând ca din ianuarie până în iunie 2019, România să aibă șansa de a prezida sau de a planifica reuniunile și de a reprezenta Consiliul în relația cu instituțiile UE.

Statele membre care dețin Președinția lucrează în grupuri de trei, denumite „triouri”, iar prin intermediul acestora sunt stabilite obiectivele și o agendă comună a Consiliului, pe o perioadă de 18 luni, fiind determinate subiectele ce urmează a fi abordate.

Trioul actual este alcătuit din președințiile României, Finlandei și Croației, iar în acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative, pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale, de către fiecare stat în parte.