Importanța politicii europene de cooperare pentru dezvoltare

By , in Știri despre România on . Tagged width: , , , ,

Joi, 28 martie 2019 , Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative a găzduit conferința „Viitorul politicii europene de cooperare pentru dezvoltare” Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare și Centrul de Studii Europene, în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Forumul de discuții a fost asigurat de Prof. Univ. Dr. Iordan Bărbulescu (Decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din SNSPA), Lect. Univ. Dr. Victor Negrescu (Prorector al SNSPA), Lect.Univ. Dr. Miruna Butnaru-Troncotă (coordonatoare a Centrului de Studii Europene SNSPA), Ovidiu Nahoi (jurnalist Radio France International România), Violeta Motulaite (Director al Departamentului pentru Cooperare în domeniul Dezvoltării din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Lituania), Cătălin Harnagea (Director al Agenției pentru Cooperare Internațională – RoAid) și Adela Rusu (Director Executiv al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare „FOND” România).

Tema centrală a discuțiilor din cadrul conferinței a fost viitorul politicilor europene de cooperare pentru dezvoltare, în contextul dezvoltării unor programe și politici comune. Victor Negrescu a afirmat la începutul dezbaterii că „anual, la nivel mondial, se alocă peste 140 de miliarde de euro pentru dezvoltare, cu aproape 75 de miliarde de euro acordate de UE”. Totodată, reprezentantul SNSPA este de părere că prezentarea unei analize despre relaționarea cu Balcanii de Vest reprezintă „un punct de interes pentru România”, în contextul relației strânse dintre România și această regiune.

În continuarea discuției, a fost prezentat volumul „Promovarea regională a democratizării-România în relație cu statele din Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic”, coordonat de profesorul Iordan Bărbulescu și publicat de editura Tritonic. Studiul este disponibil atât în engleză cât și în română, abordând din perspectivă politică și economică „vecinătatea provocatoare” a României, prinsă între conflictul din Ucraina și instabilitatea din Balcanii de Vest. Volumul prezentat propune o analiză multidimensională a modului în care România contribuie la procesul de tranziție democratică a țărilor din Parteneriatul Estic și a celor din Balcanii de Vest, prin transferul de practici în proiectele de Asistență Oficială pentru Dezvoltare – cu focus pe două cazuri speciale: Republica Moldova și Serbia. Referindu-se la contextul politic actual din Europa, Prof. Iordan Bărbulescu a precizat că „Brexitul grăbește procesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest”, în timp ce Moldova reprezintă „un caz aparte”.

Jurnalistul Ovidiu Nahoi a subliniat importanța statului de drept în România și faptul că România ajută țările vecine, cu precădere Republica Moldova, investind fonduri proprii în sistemul educațional al acestui stat. Rolul comunității de dezvoltare a fost accentuat de Lectorul Miruna Butnaru-Troncotă, aceasta explicând că dezvoltarea politicilor unui stat nu se poate baza doar pe partea tehnica, ci și pe aspecte de ordin practic, autoritățile române concentrându-se în acest sens pe distribuirea de fonduri și pe transferul de expertiză, realizat în cadrul proiectelor de twinning cu cele două state incluse în volum.

lÎntrebată despre politica de cooperare pentru dezvoltare a Lituaniei, Violeta Motulaite a afirmat că Lituania se bazează pe două aspecte ale dezvoltării: proiecte concrete și consiliere a gestionării banilor și a obiectivelor. Oficialul lituanian a explicat că țara sa cooperează cu instituțiile UE în scopul de a susține dezvoltarea țărilor din Parteneriatul Estic (principalii beneficiari ai proiectelor), participând la „peste 120 de proiecte” de dezvoltare. Motulaite a subiniat faptul că eficiența într-un astfel de domeniu este asigurată de transparență, fiind de la sine înțeles faptul că politicile de dezvoltare „nu pot fi separate de politica externă a unui stat”.

La rândul său, Cătălin Harnagea a precizat că sectorul privat trebuie perceput ca un actor important în procesul de cooperare pentru dezvoltare, fiind nevoie de mai multe parteneriate între sectorul public și cel privat pentru asigurarea unei eficiențe a politicilor de cooperare în domeniul dezvoltării. Directorul RoAid a reiterat importanța României ca țară-donator, trecând în revistă o serie de proiecte încheiate, dar și în curs de implementare și subliniind pe această cale că România „a avut parte de un important progres în poziția de țară-donator”.

România are 33 de ONG-uri active în diferite domenii conexe politicii de dezvoltare. În acest sens, Adela Rusu, directoarea FOND a declarat că atât România, cât și Europa au nevoie de o strategie clară în privința dezvoltării, o strategie care să includă și implicarea tinerilor în activitatea acestor structuri, dar și o mai bună coordonare între ONG-urile naționale și Bruxelles. Întrebată despre modul în care funcționează o astfel de organizație, Adela Rusu a explicat că ritmul activității depinde în mare măsură de relația cu statul și cu Uniunea Europeană, principali actori în modelarea politicii de cooperare pentru dezvoltare.

Autor: Oana Toma