Amprenta Rusiei în mediul informațional din Balcanii de Vest

Miercuri, 13 mai 2020, s-a desfășurat online conferința susținută de Centrul de excelență pentru comunicații strategice al NATO. Conferința a avut la bază prezentarea proiectului realizat de NATO StratCom COE, intitulat „Amprenta Rusiei în mediul informațional din Balcanii de Vest”. Acest subiect devine relevant în contextul actual în care statele se confruntă cu vulnerabilități iar dezinformarea cetățenilor se transpune în consecințe geopolitice, slăbind în acest mod securitatea națională a acestor state.

Proiectul cuprinde 4 rapoarte care analizează instrumentele și mecanismele de influență manifestate de Rusia în mass-media din toate statele din Balcanii de Vest, cercetarea fiind derulată pe tot parcursul anului 2018. Conferința a avut ca invitați pe Dimitar Bechev (profesor la Universitatea Carolina de Nord din Chapel Hill) și Milan Jovanović (cercetător la Consiliul Atlantic al Muntenegrului), aceasta fiind moderată de Sanda Svetoka (expert senior la Centrul de Excelență pentru Comunicații Strategice al NATO).

Dimitar Bechev (sus) și Milan Jovanović (jos), în cadrul discuției despre influența Rusiei în mediul informațional din Balcanii de Vest

În cele ce urmează vă prezentăm o selecție a câtorva idei principale discutate în cadrul evenimentului.

  • Rusia – actor prezent în Balcanii de Vest– Rusia este unul dintre actorii care au capacitatea de a influența puternic politica internă și luarea deciziilor în statele din Balcanii de Vest, în timp ce acestea, prin natura lor instituțională, sunt predispuse la atragerea influențelor străine. Prezența Rusiei în această zonă se explică prin elemente culturale istorice precum religia sau limba, Rusia folosindu-se de acestea pentru a submina poziția Uniunii Europene și a NATO prin alterarea viziunii occidentale din zona Balcanilor de Vest. Cu toate că Rusia nu poate fi comparată cu UE din punct de vedere al instrumentelor financiare și al asistenței oferite, ea este prezentă întotdeauna într-o formă sau alta în BV, încercând să încetinească procesul de democratizare, integrare euro-atlantică al statelor. Cel mai recent volum, Russia’s Strategic Interests and Tools of Influence in the Western Balkans publicat de Dimitar Bechev abordează această temă de discuții despre interesele Rusiei în această regiune.
  • Rusia – aliatul jucătorilor locali – Jucătorii locali doresc să-și maximizeze interesul economic și să facă față rivalilor naționali iar Rusia reprezintă aliatul perfect în încercarea de a-și consolida puterea. Serbia profită de conexiunea cu Rusia nu pentru a se îndepărta de Occident, ci mai degrabă pentru a-și întări prezența și poziția.
  • Joc multi-vector – Comportamentul Rusiei împotriva Occidentului este unul complex, se desfășoară atât în Europa, cât și în Eurasia. Pe tabla de joc apar acum alți jucători precum pandemia CoVid-19.
  • Modus-operandi al Rusiei în BV – Spre deosebire de spațiul post-sovietic, în Balcanii de Vest Rusia este mult mai puțin predispusă la utilizarea instrumentelor coercitive de tip hard power, încearcă să folosească forme soft de constrângere prin actori politici interni.
  • Rusia – jucător economic în regiune – Rusia nu este un actor economic relevant în regiune. Sectorul energetic reprezintă cea mai importantă arie, intervenind așadar în planul politic local prin prezența în companii precum Gazprom.
  • Agenția de Știri Sputnik–Narațiunile și interesele Rusiei sunt răspândite în toate statele din BV prin intermediul mass-media. Sputnik este un canal de știri al Rusiei care a devenit foarte influent în zona Balcanilor de Vest încă de la apariția sa în anul 2016. Un aspect important caracteristic pentru BV este legat de faptul că varietatea limbilor vorbite nu reprezintă un impediment a înțelege conținutul livrat de Sputnik. Audiența lui nu este doar în Serbia, ci și în restul statelor din BV iar acest lucru ajută la propagarea informațiilor venite direct din Rusia.
  • Sputnik – cel mai mare producător de știri false – În cadrul cercetării au fost analizate peste 11 000 de articole realizate de Sputnik, de unde au fost structurate mai multe narațiuni ale Rusiei în BV printre care amintim:
    • BV sunt prezentați ca un loc de joacă pentru ciocnirea intereselor dintre Vest și Est, unde Vestul este „lupul mare și rău” care acționează împotriva intereselor cetățenilor, în timp ce Rusia este văzută ca un salvator al ortodoxismului și al sârbilor.
    • BV sunt prezentați ca o regiune instabilă în care se dezvoltă o răzbunare etnică, care are o mulțime de dispute privind granițele. Sputnik transmite mesajul legat de faptul că regiunea nu este în siguranță, că statele sunt slabe și corupte iar Serbia este prezentată ca o excepție în această zonă, este un model pe care toate celelalte state ar trebui să-l urmeze.
    • NATO și UE sunt prezentate ca organizații slabe și neunitare, și cel mai probabil ele se vor dezintegra. NATO este văzută ca o organizație agresivă și provocatoare deoarece pe de o parte dorește să se extindă până la granița cu Rusia, iar pe de altă parte NATO  organizează exerciții militare de-a lungul granițelor cu Rusia.
    • Drepturile omului sunt amenințate – ceea ce înseamnă că sârbii sau minoritatea sârbă din Muntenegru, Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina sunt puse în pericol pentru că nimeni din aceste țări nu respectă sârbii.Sputnik se comportă ca un canal de știri profesionist, pretinzând că afirmă o poziție neutră în articole, însă în esență țările occidentale sunt descrise ca fiind pline de corupție, criminalitate iar Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina și Serbia sunt prezentate ca modele de urmat. Sputnik și alte surse media sprijinite de Rusia răspândesc dezideratele Rusiei prin republicarea în fiecare an a acelorași articole în ultimii 4 ani, discreditând astfel Occidentul și Uniunea Europeană.
  • Există o corelație între obiectivele politicii externe ale anumitor state și mass-media dominantă din aceste state – Sputnik este distribuit în mare parte de media pro-rusă și pro-sârbă iar Rusia se folosește de publicul țintă pentru a promova propriile valori și pentru a limita democrația și libera gândire și exprimare în statele din regiune.
  • Publicul nu este conștient de conținutul fals al articolelor/ știrilor – Principala problemă este reprezentată de lipsa de competență a mass-mediei, ceea ce face ca oamenii să nu poată distinge între conținut de calitate și conținut fals.
  • Coronavirus, o nouă oportunitate pentru Rusia – Rusia profită de contextul actual generat de pandemia CoVid-19 pentru a se apropia mai mult de Balcanii de Vest prin acordarea de asistență statelor afectate. Rusia a trimis ajutor medical, echipamente și provizii medicale în Republica Srpska și Serbia, pe când China a ajutat toate statele din regiune.
  • Rivalitatea dintre Rusia și China – Rusia și China se luptă pentru influența în diverse zone. În acest caz, Rusia rămâne pe locul 2 în timp ce China devine din ce în ce mai vizibilă în Asia Centrală. Există o diferență clară la nivel de resurse, economie și instrumente diplomatice între acești doi actori, China fiind mult mai ofertantă pentru statele din Balcanii de Vest și nu numai.
  • Reziliența Balcanilor de Vest – Pentru a contracara influețele externe malițioase, statele din această regiune trebuie să construiască și să consolideze reziliența, să contruiască societatea astfel încât reziliența să se manifeste din interior. Publicul trebuie să devină critic astfel încât să poată analiza ceea ce citesc, ascultă sau văd în conținutul oferit de mass-media.
  • Prezența NATO în Balcanii de Vest – Posibilitatea NATO de a trimite o echipă în Macedonia de Nord pentru a lupta împotriva narațiunilor Rusiei reprezintă o acțiune benefică deoarece va oferi expertiză în acest sens, dar cu siguranță va fi nevoie de o cooperare îndelungată.
Volumul „Russia’s Strategic Interests and Tools of Influence in the Western Balkans”, coordonat de Dimitar Bechev

Concluzionând în urma dezbaterii și a argumentelor invitaților, observăm influența crescândă a Rusiei în mass-media din statele din Balcanii de Vest și în acest caz acțiunile și sprijinul Uniunii Europene și al NATO devin indispensabile în lupta privind combaterea dezinformării și restrângerea prezenței Rusiei în întreaga zonă. Legat de această temă, Rufin Zamfir, cercetător român în cadrul think tank-ului Global Focus, a publicat studiul Risks and Vulnerabilities in the Western Balkans prin care analizează specificul zonei Balcanilor de Vest, identificând riscurile și vulnerabilitățile acestor state care devin ținta actorilor străini, precum Rusia, în modelarea politicilor interne.

Autor: Elena Pavel / Sursă foto copertă: NATO StratCom COE