COVID-19 în contextul bugetar al Uniunii Europene. Ce se întâmplă acum?

Aceasta analiză își propune să identifice prioritățile Uniunii Europene în contextul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și a crizei actuale cauzate de pandemia SARS-CoV-2.

Înainte de COVID-19. Care au fost prioritățile?

Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene (CFM) pot fi caracterizate drept complexe și conflictuale. Încă din 2018, negocierile pentru următorul CFM au surprins un pachet cuprinzător de idei, noutăți, priorități, pachet supus discuțiilor pentru mai bine de doi ani.

Într-o realitate contemporană UE-27, am fi crezut că Brexit-ul este singurul aspect care îngreunează situația adoptării bugetului pe termen lung. S-a dovedit, însă, că negocierile se confruntă cu un nou obstacol. Criza actuală cauzată de SARS-CoV-2 a plasat doze și mai mari de incertitudine și nesiguranță în multe dintre aspectele politicii europene. Până la începutul acestui an, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 se dorea a fi axat pe partea de coeziune și valori, mediu, combaterea schimbărilor climatice, inovare, migrație, digitalizare și securitate, fiind denumit și „Bugetul UE pentru viitor”. Noul Cadru Financiar trebuia să reflecte capacitatea de UE-27 de a susține toate aceste domenii și de a acționa mai eficient ca până acum, însă criza provocată de virus a rescris parcursul și prioritățile bugetare. Astfel, situația CFM rămâne incertă. Una dintre cele mai importante întrebări la care liderii UE trebuie să răspundă în plin proces de negociere este: Care vor fi, de fapt, prioritățile bugetare pentru perioada 2021-2027, sau după criza SARS-CoV-2?

Primul buget post-Brexit

La data de 2 mai 2018 Comisia Europeană a înaintat propunerile legislative privind CFM pentru perioada 2021-2027, subliniind nevoia de a avea un buget care să reflecte evoluțiile din domenii precum inovarea, geopolitică și mediul. Astfel, se vor realiza majorări bugetare în ariile privind apărarea, migrația, securitatea, cercetarea și cooperarea pentru dezvoltare, în vreme ce politica de coeziune și cea agricolă vor suporta reduceri. Propunerea Comisiei a declanșat o serie de discuții, care susțineau sau condamnau ideile acesteia, iar presa continentală a împărțit statele membre în tabere distincte. Drept urmare, evidențiem grupul supranumit al „austerilor” (Olanda, Austria, Suedia și Finlanda ), pe cel al coeziunii (majoritatea statelor membre din Est) și marii contribuitori (Germania și Franța – cea din urmă dorind să apere bugetul pentru agricultură). De asemenea, ziariștii au remarcat Belgia și Luxemburg ca fiind imparțiale. Procesul de negociere a provocat diverse conflicte de interese, fiind amânat și întârziat mai mult decât era necesar. Drept urmare, anul acesta, în februarie 2020, la sfârșitul Reuniunii extraordinare a Consiliului European, Charles Michel a declarat că negocierile vor necesita mai mult timp. Desigur, presa europeană nu a fost surprinsă de această declarație, întrucât situația conflictuală a bugetului pe termen lung al UE era bine cunoscută.

Așadar, a devenit clar faptul că statele membre au viziuni diferite atât asupra cheltuirii banilor europeni pe următorii șapte ani, cât și asupra nivelului contribuțiilor în acest buget restrâns de ieșirea Marii Britanii din UE. Astfel, trebuie subliniat faptul ca negocierile privind CFM 2021-2027 se aflau în impas înainte de izbucnirea crizei cauzate de virusul SARS-CoV-2. Este evident faptul că este necesară o nouă distribuție a capitalului, însă ar trebui ca UE să se axeze doar pe rezolvarea acestei crize? Ce se întâmplă cu prioritățile aflate pe masa de negociere înainte, precum schimbările climatice și securitatea?

Ce se întâmplă cu celelalte domenii?

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene trebuie să dispună de o capacitate potrivită pentru a susține toate domeniile implicate în proiectul european. Desigur, situația actuală schimbă multe dintre variabile, stabilește un caracter urgent și prioritar și, de asemenea, trebuie să fie cap de listă. Putem, totuși, să aducem în discuție și alte domenii care și-au pierdut din importanță? Noul CFM trebuie să cuprindă suficiente resurse pentru a încuraja redresarea economică, însă și pentru a susține domeniul sanitar, obiectivele în problema schimbărilor climatice prin Pactul Ecologic European, ori să mențină finanțarea optimă în politica de coeziune, punct important pe lista statelor „prieteni” ai coeziunii (statele europene estice, printre care și România).

Viitorul banilor UE. Care vor fi prioritățile?

Așa cum am evidențiat deja, negocierile privind cadrul financiar multianual 2021-2027 se confruntă cu o serie de provocări, începând cu ieșirea Marii Britanii din UE, deci pierderea unuia dintre cei mai importanți contribuitori, conflictele dintre interesele fiecărui stat membru și, desigur, criza actuală cauzată de SARS-CoV-2.

Acestea fiind spuse, consider că bugetul pe termen lung al Uniunii Europene trebuie să prioritizeze redresarea economică, într-un mod în care celelalte domenii importante din punct de vedere european să nu fie neglijate. Astfel, securitatea frontierelor externe, digitalizarea, schimbările climatice, agricultura, coeziunea, și alte arii de o relevanță majoră trebuie să rămână în centrul atenției. Un lucru este clar: UE dispune de o capacitate politică și economică potrivită pentru a gestiona atât provocările cu care se confruntă acum, cât și cele care vor urma în viitor.

Analiză realizată de Georgiana Valeria Costea, studentă în anul II în cadrul Facultății de Științe Politice SNSPA (specializarea Relații Internaționale și Studii Europene) și stagiară în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA.