Beneficiul României din realocarea fondurilor europene de coeziune

Epidemia de COVID-19 a luat prin surprindere Europa, declanșând o stare de criză în majoritatea statelor Uniunii și făcând economia mondială să stagneze. În aceasta situație instituțiile UE, împreuna cu țările membre au fost nevoite să găsească un răspuns rapid și eficace pentru a diminua efectul pe care pandemia îl poate avea asupra tuturor.

Decizia Comisiei

Printre măsurile luate de Uniunea Europeană în efortul de a combate efectele socio-economice ale pandemiei de COVID-19, realocarea fondurilor din Politica de Coeziune este, probabil, cel mai ambițios plan.

Propunerea Comisiei implică renunțarea la aproximativ 8 miliarde de euro, bani care trebuiau să provină din rambursarea fondurilor structurale și de investiții europene neutilizate de statele membre, și redirecționarea acestora către lupta împotriva crizei provocate de Coronavirus. Suma direcționată fiecărui stat va fi calculată în raport cu fondurile de prefinanțare existente alocate deja statului respectiv.

În cazul României, aceasta suma este de aproximativ 483 de milioane de euro.

Urmând decizia Comisiei de a nu mai recupera fondurile de prefinanțare nefolosite, statelor membre li se va solicita să folosească aceste fonduri pentru a finanța trei feluri de acțiuni în răspuns pentru criză: cheltuieli în domeniul de sănătate, ajutor pentru finanțarea capitalului de lucru al IMM-urilor și sisteme de ocupare a forței de muncă pe termen scurt. Comisia estimează ca aceste 8 miliarde de euro vor declanșa eliberarea și folosirea a aproximativ 29 de miliarde de euro, ajungând la un total de 37 de miliarde de euro.

Acest fond intră sub umbrela „Inițiativei pentru Investiții”, având scopul de a ajuta sistemele de sănătate, IMM-urile, piețele forței de muncă șă celelalte segmente economice vulnerabile ale statelor membre.

Politica de coeziune

Politica de coeziune reprezintă una dintre soluțiile pentru diminuarea diferențelor socio-economice dintre regiunile bogate și cele sărace ale Uniunii Europene. Scopul acesteia este ca, prin investiții în economie, infrastructura, educație și în sectoarele vulnerabile sau sub-dezvoltate ale regiunilor sărace, acestea sa ajungă la același nivel economic ca cel al regiunilor dezvoltate. Astfel, fondurile politicii de coeziune servesc pentru a acoperi o parte sau totalitatea costurilor diverselor proiecte de dezvoltare regională. Acestea pot fi solicitate atât de administrațiile regionale și locale, cât și de actori publici și privați care îndeplinesc condițiile necesare.

Pe lângă rolul socio-economic pe care aceste fonduri îl îndeplinesc, ele mai au și posibilitatea de a servi drept sprijin în situațiile de criza, prin redirecționarea fondurilor către zonele prioritare.

Pentru perioada 2014-2020, României i-a fost alocat un buget de aproximativ 36 de miliarde de euro prin Politica de coeziune, în cadrul a 6 programe operaționale. La sfârșitul acestei perioade, România a reușit să absoarbă 34% sau aproximativ 12 miliarde de euro dintre fondurile alocate acesteia. Pentru referință, media europeană de absorbție a fondurilor este de 41%.

Tabelul de mai jos, preluat de pe site-ul Comisiei, prezintă nivelul de implementare al fondurilor pentru țările membre. În albastru, este reprezentat totalul bugetului rezervat pentru proiecte de investiții, iar în timp ce coloanele marcate cu galben relevă totalul cheltuielilor raportate la acest moment.

Concluzie

La nivel european, mai multe fonduri au fost puse la dispoziție statelor membre. Iar foarte multe dintre programele de finanțare existente au fost făcute mai accesibile sau mai flexibile, însă este evidenta nevoia de solidaritate interstatala. Diferențele dintre țările europene se fac vizibile în negocierile privind diferitele modele de recuperare post-Coronavirus.

Această propunere a fost criticată de unii pentru că nu implică suficiente fonduri sau un sistem de mutualizare a riscurilor. În plus, distribuția fondurilor între statele membre depinde de cantitatea de fonduri nefolosite existente în fiecare țară. Deși aceste critici sunt bine fondate, propunerea are avantajul de a se baza pe programele existente ale Uniunii Europene, permițând Comisiei să se bazeze pe un sistem bine structurat pentru planificarea, implementarea și monitorizarea folosirii fondurilor.

Pentru România, aceste fonduri s-ar putea dovedi de o importanță deosebită în încercarea de a reporni economia la finalul crizei COVID-19. Folosirea banilor proveniți din acestor fonduri va aduce după sine posibilitatea de a atrage mai multe finanțări, ele facilitând funcționarea IMM-urilor si a sectorului de sănătate. Aceste zone esențiale ale societății au fost cele mai grav lovite, se află în cea mai mare nevoie de asistență, și este posibil ca acest impuls sa fie cel necesar pentru a le asigura buna funcționare.

Analiză realizată de Vlad Neagu, student al Facultății de Științe Politice (SNSPA) și stagiar în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA.