Negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 – așteptări, speranțe, incertitudini

Pe 20 februarie 2020, membrii Consiliului European au participat la prima întâlnire dedicată Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 de la publicarea propunerii Comisiei în mai 2018. Cum este bine cunoscut acum, acest summit a fost un eșec, președintele Consiliului European, Charles Michel, declarând „avem nevoie de mai mult timp”. Iar condițiile sub care Consiliul European se va întruni din nou încă nu au fost decise.

Discuțiile legate de CFM au fost mult mai dificile data fiind situația Brexit-ului. Este estimat că ieșirea Regatului Unit din UE a dus la pierderea intre 60 și 75 de miliarde de euro din bugetul european. Charles Michel a susținut ca, în ciuda faptului că nu s-a ajuns la un acord, întâlnirea a fost necesară și de ajutor fiindcă a permis statelor membre să își exprime pozițiile și a mărit șansele de succes ale unui acord viitor.

În cadrul discuțiilor, pozițiile statelor membre au fost îndepărtate, iar cele mai mari diferențe există în opiniile asupra mărimii bugetului, și în balanta dintre politicile europene „tradiționale” precum agricultura și coeziunea, și noile schimbări propuse în cadrul politicilor de migrare, economie sustenabilă și inovație.

Un grup de state dintre care face parte și România s-au opus reducerilor considerate pentru politicile de coeziune, afirmând că nivelul acestora ar trebui păstrat ca și în CFM 2014-2020. Acestea suporta și ideea ca toate reducerile acordate contribuțiilor anumitor state la bugetul UE ar trebui anulate la începutul noului Cadru Financiar Multianual. În contrast cu statele care se afla în favoarea politicilor „moderne”, care preferă o reducere sau o păstrare a nivelului total al bugetului UE, majoritatea acestor state accentuează importanța unui plan bugetar ambițios pentru perioada 2021-2027.

În contextul retragerii Regatului Unit din UE, Comisia a propus ca în noul CFM să elimine toate rabaturile acordate precedent statelor membre, argumentând ca aceasta schimbare ar mari corectitudinea bugetului viitor și ar mări semnificant contribuțiile anumitor state membre.

Privind problema resurselor proprii, propunerea președintelui Consiliului European includea ideea a 2 noi resurse, lăsând deschisă opțiunea introducerii unor noi propuneri pentru resurse proprii, iar statele membre s-au aflat în favoarea acestor schimbări, însă trebuiesc să se decide asupra cărui tip de resurse poate fi folosit la nivel european.

Parlamentul European, prin președintele său, și-a explicat nemulțumirea privind propunerea actuala. Acesta a subliniat că „Uniunea trebuie echipata cu toate masurile necesare pentru a adresa provocările pe care ne-am decis sa le înfruntăm împreună”. Sassoli a avertizat că Parlamentul nu va accepta orice acord și ca o mare majoritate este pregătită sa respingă orice propunere care nu ia în calcul pozițiile Parlamentului.

În urma summit-ului, Charles Michel a declarat ca șefii de stat europeni au nevoie de mai mult timp, însă nu a putut specifica metoda care va fi folosită sau timpul necesar pentru a se ajunge la un acord politic.

După summit-ul din 20 februarie se specula organizarea unei noi întâlniri a consiliului în luna martie și o posibila data de final a acordului în septembrie sau februarie, însă criza neașteptată a coronavirusului probabil ca va încetini considerabil progresul acestui acord. Pericolul și imprevizibilitatea acestei crize au făcut-o sa devina prioritatea tuturor statelor europene, iar majoritatea discuțiilor din luna precedenta au dezbătut metode de combatere a răspândirii virusului si de protejare a economiei europene.

Pe 29 martie, Comisia Europeana a declarat că va propune o serie de schimbări în actualul proiect bugetar pentru ca Uniunea Europeana să își poată proteja economia în fața consecințelor pandemiei. Ursula von der Leyen declara ca schimbarea „va include un plan de relansare care va garanta menținerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate și responsabilitate”.

Concluzii

Data fiind situația actuală, negocierile privind bugetul au suferit o schimbare radicală, iar prioritățile pe termen scurt ale actorilor internaționali sunt focalizate pe criza sanitară, astfel încât este cazul să ne așteptăm la o întârziere a acordului privind CFM 2021-2027 care să se prelungească chiar mai mult decât ce a fost presupus după summit-ul de la Strasbourg din 20 februarie.

Analiză realizată de Vlad Neagu, student al Facultății de Științe Politice (SNSPA) și stagiar în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA.