Bugetul post-Brexit provoacă controverse în ceea ce privește planurile de cheltuieli pe termen lung

Liderii europeni s-au întâlnit joi, 20 februarie, la Bruxelles pentru a putea ajunge la un compromis în ceea ce privește noul buget, adoptat în contextul finalizării Brexit-ului. Propunerea de buget a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost respinsă de Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, menționează Euronews.

Într-o declarație comună, dată la începutul săptămânii pentru Financial Times, cele 4 state au declarat că ,,povara financiară a Uniunii este pusă pe umerii unui număr mic de state, inclusiv ale noastre” și că Brexitul a demonstrat că ,,trebuie să tăiem material pe măsura hainei noastre”.

Bugetul va scădea cu 75 de miliarde de euro pe o perioada de 7 ani ca urmare a Brexit-ului.

Cele 4 țări menționate anterior sunt membri contribuitori în mod brut la Cadrul Financiar Multianual, ceea ce înseamnă că plătesc mai mult decât primesc. Acestea doresc ca bugetul comunitar să fie plafonat la 1% din Venitul Național Brut. De asemenea, doresc creșterea finanțării în lupta împotriva schimbărilor climatice, digitalizarea economiei și inovare și scăderea finanțării pentru Fondul de Coeziune, de care beneficiază statele mai puțin dezvoltate pentru eliminarea decalajelor economice și de infrastructură, precum și legarea acțiunii de sprijinire prin fonduri europene de respectarea statului de drept și menținerea rambursărilor bugetare ce se doreau a fi eliminate după Brexit.

Pe de altă parte, un alt grup, Prietenii Coeziunii (Friends of Cohesion), format din Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, care nu beneficiază de Cadrul Financiar Multianual, susțin păstrarea alocării de fonduri pentru coeziune, întrucât susțin că încă mai există disparități ,,substanțiale” între statele blocului.

Parlamentul European, care va avea ocazia să voteze asupra Cadrului Financiar Multianual, a declarat că bugetul propus de Consiliul European este ,,mult sub așteptări”.

,,Deși noi ne așteptam la investiții semnificative pentru a implementa Green Deal, tranziția digitală și o Europă mai puternică, Președintele Michel confirmă sau adâncește tăierile din finanțările pentru agricultură, coeziune, cercetare, investiții în infrastructură, digitalizare, IMM-uri, Erasmus, angajarea tinerilor, migrație, apărare și alte domenii.” ( Text preluat dntr-o declarație a Parlamentului European din data de 19 februarie).

În timp ce Comisia susține propunerea Consiliului European de alocare a 1,1% din VNB pentru Cadrul Financiar Multianual, Parlamentul susține o alocare de 1,3%.

Germania este o susținătoare tradițională a responsabilității fiscale, ceea ce ar înclina-o spre plafonarea la 1%, dar Cancelarul Angela Merkel a susținut că poate investi mai mult de 1%, cu condiția implementării unor ,,politici moderne”, cum ar fi combaterea încălzirii globale și economia digitală. Din partea Franței, președintele Macron nu și-a exprimat încă opțiunea; se știe însă că Franța este o susținătoare tradițională a alocării fondurilor pentru Politica Agricolă Comună.

Consiliul Uniunii Europene trebuie să aprobe în unanimitate Cadrul Financiar Multianual pentru ca apoi acesta să ajungă la Parlament.

Autor: Blebea Cezar-Iulian / Sursa foto: newsweek.com