Parlamentul European aprobă legarea fondurilor UE de statul de drept

Parlamentul European a sprijinit joi, în linii mari, propunerea Comisiei Europene de reducere a fondurilor către țările UE care nu respectă statul de drept, punând bazele unei lupte între guvernele membre și subliniind totodată diviziunile geografice din cadrul organizației, transmite Politico.

Parlamentul a votat cu 397 „pentru” și 158 „împotrivă” un raport ce conține propunerea, în timp ce 69 de eurodeputați s-au abținut. Planul Comisiei a fost considerat o modalitate de a exercita presiuni asupra unor țări precum Ungaria și Polonia, care au fost acuzate de instituțiile UE că nu au aderat la valorile fundamentale ale blocului.

„Un aspect notabil cu privire la starea de spirit din cadrul ședinței plenare este împărțirea dintre statele membre în care statul de drept a fost deja pus la îndoială și restul”, a declarat co-raportorul Parlamentului pentru raport, Petri Sarvamaa, la încheierea votului. Membru al Partidului Popular European (PPE) din partea Finlandei, Sarvamaa, a precizat că „este esențial să înțelegem că acest regulament ar trata în mod egal toate statele membre”.

Raportul Parlamentului solicită instituției să joace un rol mai important în procesul de sancționare, însă a lăsat intactă majoritatea textului de propunere a Comisiei.

Într-o dezbatere organizată miercuri, europarlamentarii Partidului Popular European (PPE) au acuzat Comisia că a creat propunerea pentru a interveni în politica internă a statelor membre. „Această propunere este contrară statului de drept”, a declarat Tamás Deutsch, deputat european din partidul de guvernământ Fidesz din Ungaria, parte a PPE.

Deputații europeni ce aparțin diverselor familii politice și-au exprimat îngrijorarea că, dacă noul mecanism va fi utilizat pentru a reduce fondurile către statele membre, ar fi dificil pentru UE să se asigure că beneficiarii finali ai plăților, precum studenții și cercetătorii, nu vor fi afectați.

În mod oficial, PPE sprijină propunerea – 139 au votat în favoarea propunerii, 24 au votat, 15 s-au abținut și 40 au votat deloc. Membrii PPE care au votat împotriva propunerii au fost eurodeputații aparținând Fidesz (Ungaria), precum și cei ai UDMR (România). Mai mulți membri ai PPE din Croația, Slovenia și Slovacia au votat, de asemenea, împotrivă.

Un membru al grupului francez Les Républicains, Brice Hortefeux, a fost singurul deputat în Parlamentul European de la un partid major din Europa de Vest care a votat împotriva propunerii. În același timp, Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European și candidatul partidului de a fi viitorul președinte al Comisiei Europene, nu a votat.

În grupul socialist și democrat, de centru-stânga (S&D), a existat o diviziune similară Est-Vest. Astfel, 18 membri S&D au votat împotriva propunerii. Zece dintre aceștia erau deputați români din partea social-democraților aflați la guvernare, doi erau slovaci din partidul de guvernământ Smer, trei erau din partea Partidului Socialist Bulgar și trei erau membri ai Partidului Social-Democrat din Cehia.

În Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), doar doi deputați europeni au votat împotriva propunerii – unul din România și celălalt din Estonia.

Deputații din grupurile eurosceptice, inclusiv deputații britanici precum Nigel Farage, au votat în mod copleșitor împotriva propunerii.

Referitor la motivația aflată în spatele acestei propuneri, Comisarul pentru buget Günther Oettinger a explicat înainte de vot că „nu este o chestiune de sancțiuni per se, este vorba de protecția banilor europeni. Dacă există o sancțiune financiară, aceasta trebuie să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii sau cu încălcarea principiilor statului de drept”, acesta insistând că „ar fi trebuit să avem un astfel de instrument mai devreme”.

Principala dezbatere asupra măsurii va avea loc la nivelul Consiliului UE, între reprezentanții guvernelor naționale, iar Varșovia, Budapesta și alte capitale și-au manifestat deja rezerva sau opoziția directă față de această inițiativă. Printre principalii susținători ai propunerii se numără guvernele Franței, Finlandei și Olandei, precum și membri influenți ai Comisiei Europene.

Răspunzând unei opinii transmise de Serviciul Juridic al Consiliului și o parte dintre guvernele statelor membre, care consideră că propunerea replică în mod necorespunzător mecanismul de sancționare a statului de drept prevăzut de articolul 7 al Comisiei, Oettinger a susținut că „definiția actuală a domeniului de aplicare a propunerii prevede o un echilibru adecvat între [buget] și alte aspecte ale mecanismelor Uniunii, de exemplu, articolul 7 din Tratatul nostru”.