Ultimele mutări în jocul Brexit

By , in Stiri despre Uniunea Europeană on . Tagged width: , , ,

Încă de la începutul mandatului de premier, Boris Johnson a promis ca va scoate Marea Britanie din Uniunea Europeană cu sau făra un acord până la sfârșitul lunii octombrie. Deși destul de aproape de acest moment, Johnson a reușit să ajungă la un consens cu reprezentanții UE pentru un nou Acord ce privește Brexitul. Însă lucrurile nu au fost atât de simple pentru ca țara să părăsească Uniunea pe 31 octombrie.

Noul Acord Brexit

Joi, 17 octombrie 2019, Consiliul European a aprobat Acordul de retragere revizuit și Declarația Politică revizuită  privind cadrul viitoarei relații UE-Marea Britanie.

„Acest acord este un compromis corect între UE și Marea Britanie. Este o dovadă a angajamentului și a voinței ambelor părți de a face ceea ce este mai bun pentru cetățenii UE și Marea Britanie. Avem acum un protocol nou convenit, care protejează pacea și stabilitatea pe insula Irlandei și protejează pe deplin piața noastră unică. Sper că acum putem aduce acest lucru și să oferim certitudinea pe care o merită cetățenii și întreprinderile noastre”, este declarația făcută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Protocolul revizuit oferă o soluție legală și operațională prin care se evită o graniță dură cu Irlanda, protejează întreaga economie a insulei și Acordul din Vinerea Mare în toate dimensiunile lui și, de asemenea, integritatea Pieței Unice. Această soluție răspunde circumstanțelor unice de pe insula Irlandei cu scopul de a proteja pacea și stabilitatea.

Toate celelalte elemente ale Acordului de retragere rămân neschimbate, în conformitate cu acordul încheiat la 14 noiembrie 2018. Acordul de retragere aduce o certitudine legală acolo unde retragerea Marii Britanii din UE a creat incertitudine: drepturile cetățenilor, acordul financiar, o perioadă de tranziție, guvernanța, protocoalele asupra Gibraltarului și Ciprului, precum și alte probleme de separare.

Privitor la reglementări, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de reguli legate de piața unică a UE pentru a evita o frontieră dură: legisația privind mărfurile, reguli sanitare pentru controale veterinare, reguli privind producția agricola și comercializarea, TVA și acciza pentru bunuri și norme privind ajutoarele de stat.

Teritoriul vamal unic UE-Marea Britanie, convenit în noiembrie 2018, a fost eliminat din Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, la cererea Guvernului Johnson. Negociatorii UE și Marea Britanie au găsit acum o nouă modalitate de a evita o frontieră vamală pe insula Irlandei, asigurându-se, în același timp, că Irlanda de Nord rămâne parte a teritoriului vamal al Regatului Unit.

În cele din urmă, UE și Marea Britanie au convenit să creeze un nou mecanism privind „consimțământul”, care să ofere membrilor Adunării Irlandei de Nord o voce decisivă cu privire la aplicarea pe termen lung a legislației UE relevante în Irlanda de Nord. Comisia a fost în contact strâns cu guvernul irlandez în acest sens.

Principala schimbare în Declarația politică se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Aceasta prevede că declarațiile solide vor asigura o competiție deschisă și echitabilă.

Demersurile pentru adoptarea revizuirilor

După aprobarea Consiliului European, următorul pas este reprezentat de aprobarea noului Acord de către Parlamentul Marii Britanii. Acest lucru a fost împiedicat însă de adoptarea unui amendament propus de deputatul independent Oliver Letwin și colegul său laburist, Hilary Benn. Amendamentul prevede ca decizia finală a Camerei Comunelor privind Acordul Brexit să fie luată după ce va fi adoptată legislația definitivă prevăzută de acest tratat. Astfel sâmbătă, 19 octombrie 2019, Parlamentul a votat pentru o extindere a termenului limită pentru Brexit cu 322 de voturi pentru și 306 împotrivă.

De luni bune s-a vehiculat ideea unui amendament care să conditioneze orice acord Brexit să fie supus unui al doilea referendum care să îl aprobe sau să îl respingă. Cu toate acestea, parlamentarii care susțin campania ”Votul poporului” au refuzat în mod repetat sprijinirea aestei probleme, conștienți de faptul că probabil nu vor avea sprijinul necesar. O a doua propunere de referendum în timpul voturilor indicative ale lunii aprilie a pierdut cu 292 de voturi față de 280.

Reacția premierului Boris Johnson

Dacă până de curând cea mai mare ambiție a lui Boris Johnson era să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană până la 31 octombrie, demersul său a fost îngreunat de votul parlamentarilor care în urma ședinței de sâmbăta trecută l-au obligat pe Johnson să ceară o amânare.

Reacția premierului nu a fost una tocmai diplomatică, fiind privită de opoziție ca un semn de lipsă de respect față de Parlament și Curte. După ce Johnson i-a trimis lui Tusk scrisoarea oficială pentru extinderea termenului limită pentru Brexit,fără ca acesta să o și semneze,a mai urmat o scrisoare personală a premierului prin care acesta justifica de ce nu ar trebui ca termenul să se extindă.

„Deși este posibil pentru Consiliul European să adere la cererea mandatată de Parlament sau să ofere o perioadă de extindere alternativă, aș vrea să fie clar…că o extindere mai mare ar putea deteriora interesele Marii Britanii și ale partenerilor noștri europeni, dar și relațiile dintre noi” , este mesajul pe care Boris Johnson i-l transmite lui Tusk pentru a-l determina pe acesta să fie de partea sa și să convingă UE27 să nu aprobe extindera.

Reacții

Primele reacții cu privire la Acordul negociat de Boris Johnson au apărut chiar în interiorul țării. Criticile nu au întârziat să apară imediat după ce premierul a anunțat existența unui consens între UE și Marea Britanie.

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist a declarat că noul acord este mai rău decât cel încheiat de Theresa May și oferă ca soluție pentru obținerea Brexitului votul public al cetățenilor.

Leo Varadkar, primul-ministru irlandez, susține extinderea termenului limită pentru Brexit. Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului Irlandei, într-o convorbire cu Donald Tusk, Varadkar a spus că Regatul Unit ar trebui să primească extinderea pe care a cerut-o.

Ministrul francez al afacerilor europene, Amélie de Montchalin, este mult mai radicală, declarând că UE nu ar trebui să ia parte la „jocurile politice ale britanicilor”.Pentru Montchalin, cea mai mare problemă nu o reprezintă Brexitul, ci incertitudinea creată de politica Marii Britanii. Conform spuselor ministrului, noua extindere nu ar trebui să fie aprobată fără stabilirea unor condiții sau unor justificări.

În timp ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că pe durata celor 5 ani de mandat, Brexitul a reprezentat o pierdere de timp si energie, Donald Tusk este ceva mai răbdător și anunță într-o postare pe Tweeter că i-a oferit motive lui Johnson pentru care va recomanda EU27 să accepte cererea de extindere a termenului limită.

De asemenea, azi, Tusk a anunțat printr-o altă postare că membrii UE27 au fost de acord ca noua dată limită să fie extinsă până pe 31 ianuarie 2020. Această decizie urmează să fie formalizată după redactare.

Autor: Flavia Adam