Interviu / Simonida Kacarska: „UE trebuie să sprijine schimbările în Balcanii de Vest către un viitor european”

La 28 mai, în cadrul conferinței internaționale „Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?”, echipa Știri Europene a avut plăcerea de a discuta cu Simonida Kacarska – Fondator și Director al Institutului de Politici Europene, un think-tank care sprijină dezbateri informate privind politica europeană, cu sediul la Skopje, Macedonia. Simonida Kacarska deține un doctorat în Politică și Studii Internaționale de la Universitatea din Leeds din Marea Britanie. Ea a studiat rolul jucat de factorii externi în procesul de democratizare. Este cercetător, consultant, lector și manager al think-tank-ului. Și-a petrecut perioade importante din viața profesională în diferite țări europene.

După rezultatele alegerilor europene, care este viziunea dvs. globală asupra viitorului UE? Cum va afecta viitoarea componență a Parlamentului European perspectivele aderării Macedoniei de Nord la UE?

Rezultatele alegerilor par să arate o imagine de pahar, probabil pe jumătate plin; dacă cineva vrea să se afle pe partea negativă, poate spune că este pe jumătate gol, dar eu m-aș situa în prima categorie. De fapt, rolul crescând al verzilor și al liberalilor ne dă speranță pentru reînnoirea discuțiilor despre modul în care publicul european, dar și deputații, văd viitorul Uniunii Europene. Există excepții de la această tendință, cum este cazul Franței. Trebuie să așteptăm și să vedem ce se va întâmpla acolo. Dar, în orice caz, există suficiente semnale care ne încurajează să credem că ar fi o coaliție relativ moderată și stabilă, care este încă aproape de conducerea UE. Acum, este prea devreme pentru a discuta despre portofolii, despre structura Comisiei Europene. În orice caz, pentru noi, cei din Balcanii de Vest, va fi foarte important să obținem cât mai mult sprijinul membrilor Parlamentului European (PE). De fapt, PE a fost, în mod tradițional, cea susținătoare instituție în ceea ce privește extinderea și vom vedea dacă acest lucru va fi cazul încă și acum. Deși, după ce am văzut rezultatele, suntem mai plini de speranță acum decât înainte. Ceea ce este foarte important pentru noi este faptul că mulți susținători ai extinderii în rândul deputaților europeni, de fapt, nu au candidat pentru un post de data aceasta. Astfel, regiunea trebuie să-și restabilească rolul în rândul deputaților europeni și să consolideze interesul unor eventualii noi susținători și promotori ai extinderii UE, pe care îl vom găsi printre membrii PE.

Având în vedere timpul petrecut în diferite țări europene (Bulgaria, Irlanda, Croația și Belgia), ați observat anumite politici publice în domeniul statului de drept care pot fi puse în aplicare (cel puțin într-o oarecare măsură) de către factorii de decizie din Macedonia?

Există numeroase bune practici pe care le putem folosi, dar suntem în acest moment, în special acum, în Macedonia de Nord, când trebuie să găsim noi politici care se potrivesc și ne aflăm dincolo de stadiu de discutare a celor mai bune practici în acest domeniu, deoarece nu există orientări clare la nivel european în acest domeniu. Mulți oameni ar susține că nu ar trebui să existe, dar în orice caz, trebuie să analizăm practici care se pot potrivi cel mai bine. Acum, dacă ne uităm în trecut, în mod tradițional, în ultimele două decenii putem vedea că negocierile de aderare la UE au fost un instrument foarte util în acest sens și ceva care nu a fost încercat în Macedonia de Nord. Sperăm să folosim încă o dată atracția, dar și instrumentele care sunt disponibile pentru negocierile de aderare, astfel încât să putem face unele schimbări mai durabile în domeniul statului de drept. În acest caz, eventual, unele dintre mecanismele pe care le folosim în ceea ce privește Bulgaria post-aderare ar putea fi aplicate și în procesul de preaderare în termeni de referințe și așa mai departe. Dar acest lucru nu a fost încercat de către Comisia Europeană în Macedonia de Nord.

Somonida Kacarska, alături de reporterul SE, Alexandr Burdian

În trecutul recent, țara dvs. a derulat o schimbare constituțională a numelui său. Poate acest proces să reprezinte cheia pentru începerea negocierilor de aderare cu Comisia Europeană, dacă ne așteptăm la un răspuns pozitiv din partea Consiliului European în iunie?

De fapt, nu trebuie să uităm că, în afară de schimbarea constituțională care s-a derulat, țara mea a obținut recomandarea de a începe negocierile de aderare între 2009 și 2015. Ceea ce a însemnat că a existat o evaluare a Comisiei Europene care care stipula că statul a îndeplinit criterii politice. În prezent, schimbările constituționale și soluționarea contradicțiilor reprezintă, fără îndoială, un progres pe care nu l-am văzut în regiune de multă vreme și nu sunt sigură că vom vedea ceva similar în viitorul apropiat. Plecând de la dezideratul deschiderii unei perspective euro-atlantice în acest sens, o decizie solidă pe care Consiliul European o poate face este să susțină astfel de mișcări în regiune pentru a le arăta altor state, că este eficient să se ducă și să continue în direcția luării unor decizii politice dificile în scopul asigurării unei perspective privind aderarea la UE.

Interviu realizat de Alexandr Burdian