Interviu / Marija Filipović Ožegović: „Singurul răspuns la ceea ce ne confruntăm – să vorbim unii cu alții”

By , in Interviuri on . Tagged width: , , , , ,

Pe 28 mai, în cadrul conferinței internaționale „Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?” am avut plăcerea să discut cu Marija Filipović Ožegović, directorul Fundației Tempus din Serbia. A absolvit facultatea în domeniul economiei pentru managementul executiv. A participat activ în evenimente legate de implementarea procesului Bologna în Serbia pentru a sprijini perspectiva studenților. A contribuit la grupurile naționale de lucru axate pe formularea legilor privind învățământul superior. Actualmente, coordonează programul Erasmus+ în Serbia.

După rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, care este viziunea dvs. globală asupra viitorului UE? Cum va afecta viitoarea componență a Parlamentului European perspectivele aderării Serbiei la UE?

Este foarte dificil să răspund, pentru că, abia recent, rezultatele au fost anunțate și cred că rămâne să vedem cine va crea coaliția, pentru că nimeni nu a obținut majoritate. Pentru mine, se pare că liberalii europeni vor fi în majoritate, ceea ce ar însemna probabil că toate temerile care existau înainte de alegeri vor dispărea, pentru că, cu siguranță, vor sublinia necesitatea unei Europe mai coerente, care ar putea și nu ar trebui să fie, în același timp, un mesaj puternic pentru Balcanii de Vest. Rămâne de văzut care va fi noua politică a Parlamentului European în ceea ce privește Balcanii de Vest, dacă ar dori mai întâi să abordeze problemele pe care UE le are în ceea ce privește consolidarea fiscală, deficitul bugetar al unora dintre statele membre Există multe aspecte economice care trebuie să fie rezolvate mai întâi, înainte de a asigura, în mod normal, cadrul de discuții privitoare la Balcanii de Vest, și apoi rămâne de văzut cum acest nou Parlament European va analiza unele probleme sensibile ale Balcanilor de Vest. Precum negocierile dintre Belgrad și Priștina, de exemplu. Dacă abordarea va fi schimbată, conținutul celebrului Capitol 35 va fi modificat sau nu. Totul are un impact asupra modului în care va arăta viitorul, dar primul mesaj pe care l-am primit după alegeri – componența Parlamentului – este un mesaj bun pentru toată lumea. Ceea ce ne temem este că, cel puțin, unele partide de dreapta vor avea mai multă influență. Rămâne de văzut ce ne rezervă viitorul, dar cel puțin, primele vești sunt promițătoare.

Pentru a îmbunătăți educația tinerilor din Serbia, ați contribuit la implementarea a două sisteme majore de educație: Bologna și Erasmus+. Care sunt următoarele măsuri sau programe pe care ați dori să le aduceți în fața legislatorilor din Serbia în acest domeniu?

Administrăm fonduri, precum agenția dvs. națională, acordăm granturi universităților, școlilor, tuturor celor implicați în sectorul educațional și al tineretului. Vom continua să facem ceea ce am făcut în această perioadă și, sper, vom implementa noul program european (Erasmus+ – n.r.). Dar scopul nostru este de a avea cât mai multe programe noi. În prezent, suntem foarte mulțumiți de echilibrul geografic, deoarece, de la o graniță la alta, există organizații care participă (în proiecte – n.r.). Nu știu cazul statisticilor din România, dar un lucru real care s-a întâmplat este faptul că acoperirea geografică a proiectelor selectate pentru finanțare arată că Belgradul nu are proporțional același număr de proiecte ca un oraș foarte mic din sudul Serbiei. Se pare că finanțarea este într-adevăr excelentă, iar municipalitățile care au un PIB mai mare și venituri aplică mai puțin.

Marija Filipović Ožegović, alături de reporterul SE, Alexandr Burdian

Relația Serbia-Kosovo rămâne în prezent incertă, întrucât procesul de reconciliere se află într-un blocaj. Implementarea programelor educaționale între tineri din cele două state ar aduce o colaborare productivă?

După cum știți, nu percepem Kosovo ca fiind un stat independent; conform constituției noastre, este parte integrantă a Serbiei. Ce s-a întâmplat astăzi pe acest teritoriu*…cu siguranță se petrece în fiecare zi. Promovăm cooperarea între cetățeni, universități și organizații ale societății civile. Dar, din păcate, uneori, ca și astăzi, politica de zi cu zi întrerupe aceste lucruri. Când am vorbit în cadrul panelului, am precizat că încurajarea reformei educaționale pentru a întări gândirea critică și prevenirea răspândirii știrilor false, cu care ne confruntăm zilnic, este singurul răspuns; comunicarea și înțelegerea reciprocă ar putea suferi îmbunătățiri, ne-ar permite să vedem mai clar aceeași problemă.

*La 28 mai, poliția din Kosovo a efectuat o serie de raiduri în Nordul Kosovo, populat majoritar de etnici sârbi – un act catalogat drept „provocare” de către Serbia și principalul său aliat din Est, Rusia. În urma acțiunii, 19 ofițeri de poliție au fost arestați, iar un angajat al ONU a fost rănit.

Interviu realizat de Alexandr Burdian