Interviu / Brian Williams: „Politica de mediu oferă o oportunitate pentru a crește cooperarea în Balcanii de Vest”

By , in Interviuri on . Tagged width: , , , , ,

În cadrul conferinței „How to better respond to European aspirations of the young generation in the Western Balkans”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, echipa Știri Europene a avut ocazia de a sta de vorbă cu Brian Williams, invitat ca speaker la eveniment, în cadrul panelului Re-imagining the Balkans in Europe. Building trust and consolidating resilience for a common future, moderat de Lect. Univ. Dr. Miruna Butnaru Troncotă (Director al Centrului de Studii Europene SNSPA).

Brian Williams este Coordonatorul Rezident al ONU din Albania. Sistemul Coordonatorului Rezident al ONU sprijină guvernul în coordonarea asistenței externe în susținerea priorităților și strategiilor naționale. A servit ca Director al Departamentului de Finanțare pentru consolidarea păcii cu Biroul ONU pentru sprijinirea consolidării păcii la Secretariatul Națiunilor Unite din New York. El sa concentrat, de asemenea, asupra sănătății publice, acordând o atenție mai mare crizei globale HIV. A fost membru Coordonator al UNAIDS în Myanmar în perioada 2004-2008. Williams a fost implicat în asistența umanitară, statul de drept și reconstrucția post-conflict în Pakistan, Afganistan, Cambodgia și Burundi. Deține o diplomă de master în afaceri publice de la Școala Woodrow Wilson (Universitatea Princeton) și o diplomă de licență în inginerie de la Universitatea Harvard.

1. Agenda 2030 este un proiect ambițios al ONU. Cum ați evalua implicarea Albaniei în promovarea reformelor menite să asigure îndeplinirea obiectivelor asumate prin acest document complex?

Obiectivele dezvoltării durabile a proiectului „Agenda 2030” sunt foarte importante pentru orice; așadar, unul dintre lucrurile cu care empatizăm în Albania este, desigur, faptul că vor să intre în UE. Toate statele membre sunt, de asemenea, pornite sa înainteze obiectivele dezvoltării durabile în „Agenda 2030”. Prin urmare, credem că procesul de integrare în UE și Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (ODS) pot fi susținute reciproc. Pentru procesul de integrare în UE, sunt o mulțime de discuții despre legi, corupție, crimă organizată..și acestea sunt probleme importate, dar cred ca sunt mai multe probleme adiționale legate de: educație, sănătate, integrare socială, investiții în tineri și locuri de muncă pentru aceștia, fiind importante în abilitatea Albaniei de a se dezvolta, a atinge „Agenda 2030” și a adera la UE. Pentru mine, a intra în UE nu este ținta finală, cred că albanezii vor să intre în UE deoarece le oferă o societate mai buna, o calitate mai bună a vieții, lucruri pe care le vor și le-ar putea obține prin intrarea în UE. Dacă vorbim despre cum o fac..adică…credem ca ar putea face mai multe când vine vorba de a investi în câteva sectoare sociale, dar ca un procent din PIB, investițiile lor în sistemul medical, în cel educational și de protecție socială sunt mult mai mici decât ne-am aștepta de la o țară membră UE și mai departe, a uneia ce aspiră să fie. Am vrea sa îi vedem dezvoltându-se, dar chiar și în comparație cu economiile altor țări din Balcanii de Vest, nu fac prea multe în privința asta, dar fac progrese în mai multe zone, au strategii și politici pentru marea majoritate a zonelor care i-ar aduce în ODS, dar implementarea încă nu este destul de eficientă și nici măcar propriile resurse pentru (îndeplinirea – n.r.) acestor planuri nu sunt încă suficiente.

2. Cum contribuie societatea civilă din Albania la dezbaterea națională privind Agenda 2030?

Este o întrebare bună, ar trebui sa facem mai multe în calitate de reprezentanți ai ONU pentru a facilita societățile în procesul ODS. Formal, guvernul are un comitet interministerial al ODS care este un fel de loc de top, după primul ministru, este organul lor politic de top pentru a gestiona ODS și mai e un loc la comitet pentru societatea civilă, iar acest loc reprezinta consiliul național pentru societate civilă, creat de guvern. Dar consiliul național nu este atât de activ, deci, cred că societatea civilă este, dacă îi întrebați, puțin frustrată deoarece membrii săi nu sunt implicați mai mult în ODS. Adevărul este că guvernul este atât de fixat pe procesul (de aderare la – n.r.) UE încât uneori nu alocă suficient timp pentru a lucra la aceste lucruri. Dar fac progrese, de exemplu Institutul Național de Statistică din Albania va dezvolta destul de curând o platformă online pentru ODS asa că realizează un lucru bun în a urmării indicatorii, dar este loc pentru îmbunătățiri. Sincer, este loc pentru îmbunătățire când vine vorba de a implica societatea civilă.

3. În martie 2018, Ministerul Turismului și Mediului de la Tirana a prezentat un document referitor la implicarea Albaniei în cooperarea acvatică transfrontalieră. Considerați că Albania ar putea reprezenta un model în regiune în domeniul politicilor de mediu?

Sper ca Albania să devină un model pentru Balcanii de Vest în ceea ce privește politica de mediu. Cred că politica de mediu este una dintre acele zone ce oferă o oportunitate bună pentru a crește cooperarea în cadrul Balcanilor de Vest. Vreau sa spun, evident, că este o problemă politică sensibilă în jurul granițelor și un fel de relații politice aprinse, dar cred că ODS oferă o oportunitate. Bine, avem o serie de probleme cu care nu am căzut încă de acord. Dar, aici sunt altele cărora ne-am angajat să le facem față ce țin de ODS și trebuie să lucrăm împreună pentru a le obține. Cred că mediul, dincolo de granițe, este o zonă imensă, așa că fie dacă vorbim de a avea o line a coastei curată, ceea ce e important pentru Albania, dar și pentru Muntenegru și Bosnia sau Croația, locuri ce ar favoriza dezvoltarea, dar ceea ce este aruncat în mare vine înapoi în lacuri, iar aceste lacuri nu sunt doar în Albania, ci în toată regiunea Balcanilor de Vest. Albania depinde enorm de puterea hidroelectrică, un lucru bun ca nu depinde asa mult de electricitate generata de cărbuni, dar depinde de râurile ce vin din Macedonia de Nord.

Având încă o mulțime de probleme de mediu, Albania este un gospodar al apelor, însă nu este ce ar trebui sa fie, are o multe de mici concesiuni despre hidroenergie, problematice. Așadar, societatea a jucat un rol important , dar mai sunt multe de făcut…este cu adevărat o oportunitate.

Interviu realizat de Georgiana Costea și Paula-Camelia Artin