Fișă de țară – Croația

By , in Fișe de țară on . Tagged width: , ,

Istoric: În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii formează Regatul Sârbo-Croato­­-Sloven, care se va transforma în Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Croația fiind transformată într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croației. Ulterior înfrângerii puterilor Axei, Croaţia a devenit una din cele şase republici componente ale Republicii Socialiste Federale Iugoslavia. Croaţia şi-a declarat independenţa la 25 iunie 1991.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO. La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, după ce la 30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011 a avut loc semnarea Tratatului de Aderare. Croația nu este în prezent membră a Spațiului Schengen.

Date generale: Conform Eurostat, Croația are o populație de 4,23 milioane locuitori, reprezentând 0,83% din totalul populației UE-28 (508 milioane de locuitori). Republica Croată este situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de diviziuni administrative („županije”) și orașul Zagreb.

Economie: Moneda națională este kuna croată (HRK). Croația nu face parte din zona euro, angajându-se să adopte moneda de îndată ce îndeplinește condițiile necesare.

Conform Fondului Monetar Internațional, în 2018, PIB-ul Croației înregistra o valoare de 60.688 trilioane USD.

În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Croației erau: comerțul en-gros și en-détail, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (22,5%); industria (21,2%) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (14,9%).

Dintre exporturile Croației, 66% se efectuează în UE (Italia 14%, Slovenia 12% și Germania 12%). În afara UE, 9% din exporturi se realizează către Bosnia și Herțegovina și 4% către Serbia.

Importurile Croației provin în proporție de 77% din celelalte state membre ale UE (Germania 16%, Italia 12% și Slovenia 11%). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din Bosnia și Herțegovina (3%) și China (3%).

Relația financiară dintre Croația și UE în 2017

  • Cheltuielile UE în Croația: 0,663 miliarde €;
  • Cheltuielile UE în Croația, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 1,41%
  • Contribuția Croației la bugetul UE: 0,359 miliarde €;
  • Contribuția Croației la bugetul UE, ca procent din VNB-ul său: 0,76% 

*Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil, în funcție de mijloacele disponibile, bugetul UE concentrându-se asupra nevoilor tuturor europenilor.

Context politic: Croația este o republică parlamentară în care șeful de guvern (primul ministru) și șeful de stat (președintele) reprezintă statul și puterea executivă pe plan intern și extern.  Structura de guvernământ se bazează pe separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Parlamentul deține puterea legislativă și supraveghează activitatea executivului. Membrii săi sunt aleși pentru un mandat de 4 ani. Președintele deține un mandat de 5 ani.

Funcția de președinte este deținută în prezent, în urma alegerilor din 2015, de Kolinda Grabar-Kitarović (fost ministru al Afacerilor Europene, ambasadorul Croației în SUA și Secretar general adjunct pentru diplomația publică în cadrul NATO). Rolul președintelui este în mare măsură ceremonial. Președintele înaintează propunerea pentru numirea primului ministru, însă parlamentul este cel care trebuie să aprobe persoana desemnată.

În octombrie 2016, Andrej Plenković, președintele partidului conservator Uniunea Democratică Croată (HDZ), devine prim ministru al Croației.

Croația și Uniunea Europeană  

Consiliul UE: Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului croat participă în mod regulat la reuniunile Consiliului. Consiliul UE nu are un președinte permanent; lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni. Președinția Consiliului UE îi va reveni în premieră Croației în perioada ianuarie-iunie 2020.

Comisia Europeană: În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Croația este Neven Mimica, având ca portofoliu cooperarea și dezvoltarea internațională.

Croația are 9 reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre.

Statul ex-iugoslav are de asemenea 9 reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.

Comunicarea dintre Croația și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Croației – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.

Parlamentul European: Croația este reprezentată în actuala configurație a Parlamentului European de 11 de eurodeputați. La alegerile europarlamentare din 2014, Croația a înregistrat o prezență la vot de 25,24%, mult sub media Uniunii Europene (42,61%). Uniunea Democratică Croată a câștigat cu 41,42%, obținând 6 locuri, fiind urmat de Partidul Social-Democrat Croat, care a obținut 4 locuri cu 28,93% din voturi.

Ca urmare a alegerilor europarlamentare din 2019, Croația va fi reprezentată în Parlamentul European de 12 europarlamentari, fiind unul dintre statele care va suferi modificări ale numărului de mandate, ca urmare a redistribuirii mandatelor post-Brexit.

Autor: Paula-Camelia Artin

Articolul face parte dintr-o serie de scurte profiluri dedicate statelor membre UE-27 ca proces de anticipare a alegerilor pentru Parlamentul European din mai.