Noi măsuri pentru protecţia lucrătorilor din UE

Politicile sociale şi cele privind ocuparea forţei de muncă continuă să fie responsabilitatea statelor membre şi a guvernelor, însă UE a acordat mereu atenţie acestui sector şi a dezvoltat dimensiunea socială în cadrul procesului de integrare. Recent au fost adoptate noi măsuri care au ca obiectiv consolidarea protecţiei sociale, vizând condiţiile de muncă: timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor.

Protejarea lucrătorilor şi îmbunătăţirea drepturilor lor este asigurată de normele adoptate de Parlament  în 2019 cu privire la drepturile minime şi standarde minime comune: maxim 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă, limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite, interzicerea contractelor restrictive, precum şi dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

În ceea ce priveşte mobilitatea lucrătorilor, ea este garantată prin coordonarea sistemelor de protecţie socială ale statelor membre, ceea ce înseamnă că persoanele care se află pe teritoriul altui stat pentru a munci sau a studia se bucură deplin de aceste drepturi. Pentru a spijini Comisia şi statele membre în acest sector, în 2019 s-a adoptat decizia de înfiinţare a Autorităţii Europene a Muncii, agenţie ce urmează să fie complet funcţională începând cu anul 2023.

Pe tema sănătăţii şi securităţii la locul de muncă, noua legislaţie vine în completarea celei prevăzute de statele membre şi stabileşte principii generale referitoare la sănătate şi siguranţă.

Respectarea şi promovarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală, dar şi a egalităţii de gen sunt şi ele pe agenda noilor măsuri ale Parlamentului, cu referiri specifice la concediul de maternitate/paternitate, concediul pentu îngrijirea rudelor cu boli grave, eliminarea diferenţelor de remunerare între bărbaţi şi femei, combaterea hărţuirii morale şi sexuale.

Chiar dacă în Europa, spre deosebire de restul lumii, nivelurile de protecţie socială sunt cele mai bune, iar calitatea vieţii şi bunăstarea printre cele mai bune, provocările nu lipsesc din acest spaţiu. Consecinţele crizei economice, îmbătrânirea populaţiei, scăderea natalităţii, şomajul, avansul tehnologic, globalizarea sunt teme importante în domeniul ocupării forţei de muncă şi a protecţiei sociale, necesitând soluţii inovative şi sustenabile.     

Autor: Oana Ţăruş