Fișă de țară – Lituania

By , in Fișe de țară on . Tagged width: , ,

Istoric: Prima atestare documentară a Lituaniei este datată la 14 februarie 1009, în analele mănăstirii din Quedlinburg. Prin Uniunea de la Lublin din 1569 se formează Uniunea statală polono-lituaniană, care a dăinuit până în 1765. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, peste 90% din teritoriul lituanian este ocupat de Imperiul Țarist. Lituania își redobândește independența în 1918. În timpul Primului Război Mondial este ocupată de Germania, dar după război redevine liberă. Germania nazistă invadează Lituania în 1941. În 1944, Armata Roșie cucerește țara, care devine Republica Sovietică Socialistă Lituaniană.

Pe 11 martie 1990, Lituania devine prima republică sovietică independentă. Lituania este membră a Uniunii Europene din anul 2004, a Consiliului Europei din 1993, membru deplin al Spațiului Schengen și al NATO (2004). Este membră și a Băncii Nordice de Investiții și a cooperării Nordic-Baltice, împreună cu alte țări nord-europene. Indicele Dezvoltării Umene, calculat de ONU cataloghează Lituania drept țară cu o „dezvoltare umană foarte ridicată”.

Date generale: Lituania este situată in Nordul Europei central –estice, fiind cea mai mare dintre cele trei republici baltice. Statul se învecinează la Nord cu Letonia, la Est și Sud cu Belarus, la Sud-Vest cu Polonia, cu enclava rusă Kaliningrad și litoralul Mării Baltice. Țara este împărțită în 60 de municipalități, iar capitala sa, Vilnius, este și cel mai mare oraș. Conform Eurostat, populația Lituaniei este de 2,8 milioane, ceea ce reprezintă 0,6 % din populația Uniunii Europene. Limba oficială este lituaniana.

Economia: Lituania s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere și se află pe locul 24 în lume în ceea ce privește ușurința cu care se poate dezvolta o afacere. În 2015 economia a avut o evoluție sub așteptări, cu o creștere (preconizată) de 1,7 %, în condițiile în care prognoza de la începutul anului prevedea o creștere aproape dublă (3,4%, conform unui raport Ernst & Young). La acest rezultat slab au contribuit reducerea activității economice în domenii precum transporturile, depozitarea și comerțul (cauzate de scăderea cu 4,5% a exporturilor către Rusia), dar și în construcții. La creșterea economică a contribuit favorabil consumul. Evoluția PIB-ului de la  2,9% în 2016 până la 3,4% în 2017. Șomajul înregistrează o rată de 8.3%, iar inflația -0.6%.

În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Lituaniei erau: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (32,2 %); industria (22,1 %) și administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (14,5 %).

Aproximativ 61 % din exporturile Lituaniei se efectuează în UE (Letonia 10%, Polonia 9% și Germania 8%). În afara UE, 13% din exporturi se realizează către Rusia și 5% către Statele Unite.

Importurile Lituaniei provin în proporție de 70% din celelalte state membre ale UE (Germania 12%, Polonia 11% și Letonia 8%). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din Rusia (14%) și din China (3 %).

Context Politic: Lituania este o republică parlamentară cu un șef de guvern (prim ministru) și un șef de stat (președintele), care numește primul ministru. Parlamentul este un organism legislativ unicameral, Seimas, are 141 de membri aleși în mandate de patru ani.

Șeful statului lituanian este președintele, ales direct pentru un mandat de cinci ani, cu limită maximă de două mandate. Postul de președinte este predominant ceremonial; funcțiunile sale politice principale sunt afacerile externe și securitatea națională. Președintele este comandant suprem al armatei. Președintele numește și primul ministru și, la propunerea acestuia din urmă, restul cabinetului, precum și mai mulți înalți funcționari și judecători în toate instanțele. Actuala șefă de stat lituaniană, Dalia Grybauskaitė, a fost aleasă la 17 mai 2009, și a devenit prima femeie președinte din istoria țării și a doua în toate Statele Baltice.

Lituania și Uniunea Europeană

Consiliul UE: Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului lituanian participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.

Președinția Consiliului UE: Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni. Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE. Președinția Consiliului UE a fost deținută de Lituania în 2013 (Semestrul II), următorul mandat fiind programat pentru 2027 (Semestrul I).

Comisia Europeană: În echipa comisarilor europeni, prezidată de Jean-Claude Juncker, comisarul nominalizat de Lituania este Vytenis Andriukaitis, aceasta având în gestiune portofoliul sănătății și siguranței alimentare.

La nivelul Comitetului European al Regiunilor Lituania are 9 reprezentanți. Același număr de reprezentanți se regăsește și în cadrul Comitetului Economic și Social European.

Comunicarea dintre Lituania și instituțiile UE se desfășoară prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Lituaniei în UE – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.

Relația financiară dintre Lituania și UE (2017):

  • Cheltuielile UE în Lituania: 1,575 miliarde EUR;
  • Cheltuielile UE în Lituania, ca procent din Venitul Național Brut (VNB) al acestei țări: 3,90%;
  • Contribuția Lituaniei la bugetul UE: 0,274 miliarde EUR;
  • Contribuția Lituaniei la bugetul UE ca procent din VNB-ul său: 0,68%.

Parlamentul European: Lituania este reprezentată în actuala configurație a Parlamentului European de 11 de eurodeputați. În anul 2014, prezența la vot a fost de 51,07%, peste media UE (42.61%). Ca urmare a alegerilor europarlamentare din 2019, statul baltic va fi reprezentat în Parlamentul European de 11 europarlamentari, fiind unul dintre statele care nu va suferi modificări ale numărului de mandate, ca urmare a redistribuirii mandatelor post-Brexit.

Autor: Camelia-Andreea Trandafir

Articolul face parte dintr-o serie de scurte profiluri dedicate statelor membre UE-27 ca proces de anticipare a alegerilor pentru Parlamentul European din mai.