Comisia Europeană va aloca 30 de miliarde de euro pentru cel mai de succes program al său: Erasmus+

Programul Erasmus+ este la a 30-a sa aniversare, timp în care a permis multor milioane de europeni să studieze și să se formeze în străinătate, facilitându-le accesul la locuri de muncă.

Programul vizează, în primul rând, integrarea, element cheie în definirea comunității europene fără granițe, dar și promovarea identității europene prin politici de tineret, educație și cultură.

Erasmus+ este considerat cel mai de succes program al Comisiei Europene, prin contribuția adusă la clădirea viitorului Europei, motiv pentru care s-a decis dublarea finanțării alocate programului pentru a atinge 30 de miliarde euro în cadrul următorului buget pe termen lung al UE (2021-2027), permițând astfel altor milioane de povești de succes să ia naștere.

De ce investește Comisia Europeană atât de mult în acest program?

Conform propunerii Comisiei, în perioada 2021-2027, bugetul Erasmus, în valoare de 14,7 miliarde de euro, va crește până va atinge 30 de miliarde de euro, dintre care 25,9 miliarde de euro vor fi alocați pentru educație și formare, 3,1 miliarde de euro pentru tineret și 550 de milioane de euro pentru sport.

Având în vedere că, până în prezent, aproximativ 9 milioane de tineri au beneficiat de pe urma acestui program și că cel puțin încă atâtea milioane își doresc să aibă posibilitatea de a participa, Comisia Europeană a dublat bugetul alocat acestui program, parte a investițiilor în capitalul uman.

În timp ce 4 din 10 studenți ar dori să participe la programul Erasmus+, doar 4 din 100 pot face acest lucru, ca urmare a obstacolelor financiare, sociale și fizice”.

Katrina Koppel, vicepreședintele Uniunii Europene a Studenților

Ce cuprinde Erasmus+?

Erasmus+ reprezintă un program prin intermediul căruia sunt susținute educația, formarea tinerilor și sportul în Europa, în vederea dezvoltării comunității europene prin incluziune, echitate socială și facilitarea accesului la locuri de muncă, aspecte cu o contribuție semnificativă în abordarea schimbărilor socio-economice. Acesta facilitează transparența, înțelegerea și recunoașterea, atât în interiorul, cât și în afara frontierelor naționale, a competențelor și calificărilor dobândite, favorizează multilingvismul și oferă acces liber la materialele realizate în cadrul proiectului.

Acestor oportunități de finanțare li se adaugă proiectele care pot fi accesate direct la Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură de la Bruxelles:

  • Alianţe ale cunoaşterii și Alianţe pentru competenţe sectoriale;
  • Dezvoltarea capacității instituționale în domeniul tineretului și în domeniul universitar;
  • Evenimente majore Serviciul European de Voluntariat;
  • Masterat în co-tutelă;
  • Sprijin pentru politici (cunoștințe în domeniile educației, formării și tineretului, inițiative pentru inovarea politicilor, cooperarea cu organizațiile internaționale);
  • Sport,

dar și sub-programul Jean Monnet Activities, proiect dedicat în special universităților și asociațiile care au ca scop explicit contribuția la studiul procesului de integrare europeană. Acestea trebuie să fie reprezentative pentru comunitatea academică în domeniul studiilor referitoare la Uniunea Europeană, pe plan regional, național ori supranațional, și vor disemina cunoștințe, contribuind la furnizarea de analize și viziuni pe teme specifice, în baza informațiilor colectate.

De ce este nevoie de Erasmus+?

Luând în considerare provocările cu care se confruntă Europa, Erasmus+ vine în sprijinul țărilor participante, facilitând utilizarea eficientă a talentului și a capitalului social al Europei și îmbunătățind posibilitățile de cooperare și de mobilitate între țările partenere.

Erasmus+ contribuie la atingerea obiectivului european principal domeniul educației, respectiv reducea abandonul școlar timpuriu la mai puțin de 10 % și de a crește numărul de absolvenți din învățământul terțiar la cel puțin 40 % până în anul 2020, dar și la realizarea obiectivelor privind cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, reducerea șomajului, dezvoltare durabilă a țărilor partenere în domeniul învățământului superior, promovarea reconversei profesionale în rândul adulților, cooperare europeană în domeniul tineretului și dezvoltarea dimensiunii europene în sport, prin promovarea valorilor europene.

Cui se adresează Erasmus+?

Persoanelor, care pot fi: elevi, stagiari, ucenici, studenți, cursanți adulți, tineri, voluntari sau cadre didactice universitare, profesori, formatori, lucrători de tineret, profesioniști în domeniile educației, formării, tineretului și sportului etc.;

Organizațiilor, instituțiilor și organismelor (universități, furnizori de servicii de educație și formare, grupuri de reflecție, institute de cercetare și întreprinderi) care organizează activități sprijinite de program.

Evoluția programului Erasmus+ (EuRopean Community Action Scheme for the Mobility of University Students)

Programul Erasmus a luat ființă în 1987, ca un program de schimb studențesc al UE, iar în 1994, Comisia Europeană a inclus Erasmus, împreună cu alte programe independente, într-un nou program – Socrates, care a fost înlocuit cu Programul de învățare de-a lungul vieții, în 2007.

Erasmus+ s-a născut în 2014, în urma integrării programelor aplicate de Comisia Europeană între 2007 și 2013: Programul de învățare pe tot parcursul vieții, Programul Erasmus Mundus, Programul Tineretul în acțiune, Alfa, Tempus, Programe de cooperare cu țările industrializate în domeniul învățământului superior și Edulink.

Erasmus+ în România

În România, programul Erasmus+ este implementat de către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Instituţiile româneşti de educaţie, de formare şi ONG-urile de tineret și-au început cooperarea cu organizaţiile similare din state membre UE încă din 1997, prin programele Socrates şi Leonardo da Vinci care finanţau mobilităţile individuale şi proiectele instituţionale.

În tot acest timp, peste 500.000 de participanți, care reprezintă aproximativ 2,5% din populația României, și peste 70 de universități românești au beneficiat de programul Uniunii Europene. Peste 320 de milioane de euro au fost alocați țării noastre în ultimii cinci ani și aproximativ 4.000 de proiecte au obținut finanțare, rata medie de absorbţie a fondurilor fiind de aproape 99%.

Cu toate acestea, în România cererea tinerilor depășește cu mult posibilitățile de finanțare, doar 1 proiect din 4 eligibile este admis. Dublarea bugetului Erasmus+ ar putea materializa numeroase proiecte cu punctaje foarte mari, dar care au fost respinse din lipsă de fonduri.

De asemenea, având în vedere preponderența populației rurale la nivel național, programul s-ar putea extinde semnificativ și spre acest segment, schimbând mentalități și atitudini, dat fiind faptul că în mediul rural accesul tinerilor la informații nu este atât de rapid și facil ca și în mediul urban.

Iar o schimbare de atitudine este esențială pentru ca o democrație să prospere, cu atât mai mult cu cât peste 70% dintre tinerii cu vârsta între 18-24 de ani au absentat la precedentele alegeri euro-parlamentare.

Drept urmare, dublarea bugetului Erasmus+ va avea ca și consecință cel puțin dublarea numărului de tineri angrenați în proiecte europene, iar acești tineri, pe care Uniunea Europeană i-a ajutat să își atingă potențialul, nu vor rămâne indiferenți cu privire la viitorul comunității europene. Nu numai că vor participa în procesele decizionale din localitățile și țara lor, dar vor vorbi și altora despre experiența lor, încurajând și alți tineri, dar și familia și apropiații, să participe la viața democratică.

Analiză realizată de Simona Vîrci, masterandă în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană (SNSPA) și stagiară în cadrul Centrului de Studii Europene.